Un aparat de vidat îți ține mâncarea proaspătă de câteva ori mai mult și taie din risipă. Dar modelele arată aproape la fel și diferă la lucruri care contează abia când le folosești. Ghidul ăsta îți arată la ce să te uiți când cumperi, cum se folosește corect și ce poți păstra cu el.

Ce face, pe scurt

Un aparat de vidat scoate aerul din pungă și o sigilează. Fără aer, alimentele se oxidează mult mai greu, așa că rezistă mai mult în frigider și în congelator. E util la carne, pește, brânzeturi, legume și mâncare gătită, dar și pentru gătitul sous-vide.

Efectul e mai mare decât pare. Dacă vrei cifrele pe fiecare aliment, avem un ghid separat despre cât rezistă alimentele vidate, iar despre economia pe termen lung am scris în articolul cu avantajele aparatului de vidat.

Presiunea de vidare, criteriul care contează cel mai mult

Presiunea, măsurată în kPa, spune cât de bine scoate aerul aparatul. Cu cât e mai mare, cu atât vidul e mai puternic și alimentele rezistă mai mult, mai ales cele suculente. Modelele casnice obișnuite au între 60 și 80 kPa.

Pentru uz normal, adică legume, brânzeturi, gustări, congelare obișnuită, 60 kPa e suficient. Dacă videzi des carne, pește sau alimente cu zeamă, un model de 80 kPa face o treabă vizibil mai bună, fiindcă scoate aerul mai complet și punga se strânge mai bine în jurul alimentului.

Funcțiile de vidare

Un aparat bun are mai multe moduri, nu doar unul. Cele utile sunt: vidare pentru alimente uscate, vidare pentru alimente umede (cu zeamă sau marinate), un mod pentru alimente uleioase, unul pentru lucruri fragile care s-ar strivi, și doar sigilare, adică lipești punga fără să scoți aerul. Trei sau patru moduri acoperă aproape orice ai nevoie acasă.

Modul de sigilare simplă e mai util decât pare. Îl folosești pentru pungi cu chipsuri, cereale sau orice vrei doar să închizi etanș, fără să strivești conținutul.

Furtun pentru recipiente și sticle

Unele aparate vin cu un furtun cu care poți vida și în recipiente, borcane sau sticle, nu doar în pungi. E util dacă vrei să păstrezi sosuri, supe sau să videzi caserole reutilizabile, adică fără consumabile. Dacă îl iei doar pentru pungi, te descurci și fără, dar merită verificat înainte.

Cele două modele ale noastre, cel de 130W și cel de 120W, vin amândouă cu furtun.

Cutter, bară de lipire și pungi

Un cutter încorporat te lasă să tai punga la dimensiunea dorită direct din aparat, fără foarfece. Bara de lipire, de obicei 30 cm, decide cât de late pot fi pungile, iar una mai lată e mai flexibilă. Verifică și ce pungi primești în pachet, ca să poți folosi aparatul din prima.

Un detaliu practic: unele modele au un compartiment în care ții rola direct în aparat. Pare mărunt, dar contează când o folosești des, fiindcă nu mai cauți rola prin sertare.

Ce pungi folosești

Aparatele de vidat casnice merg cu pungi și role gofrate, adică texturate pe o parte. Textura aceea lasă aerul să iasă uniform. Cu pungile obișnuite, netede, nu funcționează, oricât ai încerca.

Rolele sunt utile fiindcă îți faci singur pungi la ce mărime vrei, deci nu risipești folie pe un aliment mic. Pungile gata tăiate sunt mai comode dacă videzi mereu cam aceleași porții.

Cum se folosește corect, pas cu pas

Pui alimentul în pungă și lași cel puțin trei degete de spațiu liber până la margine, ca punga să aibă unde se lipi. Verifici ca marginea de lipire să fie curată și uscată, fiindcă o urmă de grăsime sau o picătură de apă face lipirea să cedeze. Așezi punga în aparat, cu marginea dreaptă în zona de lipire, alegi modul potrivit (uscat sau umed) și pornești. Aparatul scoate aerul, apoi sigilează singur. La final verifici cusătura, trebuie să fie o dungă continuă, fără bule.

Un truc care schimbă rezultatul: dacă alimentul are colțuri ascuțite, cum sunt oasele sau pastele, înfășoară-l întâi într-un șervețel de hârtie sau folie, altfel perforează punga și pierzi vidul în câteva zile.

Cât rezistă alimentele vidate

Diferența e mare, mai ales la congelator, unde vidarea previne arsurile de congelare. Orientativ:

Aliment	Nevidat	Vidat
Carne crudă, frigider	2 până la 3 zile	6 până la 9 zile
Carne, congelator	aproximativ 6 luni	până la 2 ani
Pește, frigider	1 până la 2 zile	4 până la 5 zile
Brânză tare, frigider	1 până la 2 săptămâni	4 până la 8 săptămâni
Legume, frigider	câteva zile	1 până la 2 săptămâni
Mâncare gătită, frigider	2 până la 3 zile	aproximativ o săptămână

Sunt valori orientative, depind de aliment, de prospețimea lui la vidare și de temperatura din frigider. Detaliile pe fiecare categorie sunt în ghidul despre cât rezistă alimentele vidate.

Sous-vide, dacă te tentează

Sous-vide înseamnă să gătești alimentul vidat în pungă, într-o baie de apă la temperatură constantă și joasă. Iese o carne gătită uniform, de la margine până la mijloc, care nu se usucă. Vidarea e obligatorie aici, fiindcă fără aer punga stă lipită de aliment și căldura pătrunde uniform.

Nu îți trebuie un aparat special de vidat pentru asta. Orice aparat casnic care videază bine în pungi e suficient.

Ce poți vida și ce nu

Merg foarte bine: carne, pește, brânzeturi tari, legume, fructe, nuci, cafea, mâncare gătită și porționată, gustări.

Merg cu grijă: brânzeturile moi și fructele moi, care se pot strivi, deci folosește modul soft sau congelează-le puțin întâi. Lichidele se videază greu direct în pungă, îngheață-le parțial sau folosește un recipient cu furtun.

Nu se videază: ciupercile proaspete și legumele crucifere crude, adică broccoli, conopidă, varză. Ele continuă să elibereze gaze și umflă punga. Pe astea le blanșezi și le congelezi întâi, apoi le videzi.

Greșeli frecvente când cumperi

Cea mai comună e să te uiți doar la putere, în wați, și să ignori presiunea, în kPa, care contează mai mult pentru rezultat. A doua e să nu verifici dacă are furtun, dacă știi că vrei să videzi și recipiente. A treia e să uiți de consumabile, un aparat fără pungile potrivite stă degeaba.

Dacă ezitezi între două modele apropiate, uită-te la ce le desparte concret. Am făcut o comparație între un model de 130W și unul de 120W, cu diferențele la presiune, moduri de vidare și depozitarea rolei.

Greșeli frecvente când îl folosești

Umpli punga prea tare și nu mai rămâne loc de lipit. Lași marginea udă sau unsuroasă, iar cusătura cedează după câteva zile. Videzi alimente calde, care fac condens în pungă. Refolosești o pungă cu o cusătură veche prea aproape de margine. Și, clasic, videzi legume crude care fermentează și umflă punga în frigider.

Toate se rezolvă cu aceleași reguli: aliment rece, margine curată, spațiu de lipit, modul potrivit.

Întreținere

Aparatul cere puțin: ștergi zona de lipire după folosire, mai ales dacă a curs ceva, și lași capacul deschis când nu îl folosești, ca garnitura să nu stea presată permanent. Dacă modelul are un mic rezervor pentru lichide, îl golești și îl usuci. Garnitura de cauciuc e piesa care se uzează prima, deci verifică din când în când să nu fie crăpată sau deformată, de ea depinde vidul.

Întrebări frecvente

Ce presiune de vidare îmi trebuie?

Pentru uz casnic obișnuit, 60 kPa e de ajuns. Dacă videzi des carne sau alimente cu zeamă, alege un model de 80 kPa.

Pot vida lichide sau supe?

Nu direct în pungă, lichidul e aspirat în aparat. Îngheață-l parțial întâi sau folosește un recipient, la care ai nevoie de furtun.

Ce pungi folosesc?

Pungi și role gofrate, texturate pe o parte. Pungile netede obișnuite nu merg.

Pot refolosi pungile?

Da, dacă au conținut alimente uscate. Le speli, le usuci foarte bine și tai deasupra cusăturii vechi. La carne crudă sau pește, nu le refolosi.

De ce se umflă punga după câteva zile?

Fie cusătura nu a prins bine, fie ai vidat un aliment care eliberează gaze, cum sunt ciupercile sau legumele crucifere crude.

Cât rezistă alimentele vidate?

De câteva ori mai mult decât nevidate. La congelator diferența e cea mai mare, fiindcă vidarea previne arsurile de congelare.

Merge pentru sous-vide?

Da. Orice aparat casnic care videază bine în pungi e suficient pentru sous-vide.

Aparatul de vidat consumă mult curent?

Nu. Funcționează câteva zeci de secunde per pungă, deci consumul e neglijabil.